vineri, 25 februarie 2011

Just another new post

Este ora 22:37. In sfarsit sint relaxata si linistita . Ma bucur ca se apropie toamna....si iarna! Anotimpurile mele preferate. Toamna - imi place racoarea aerului, mirosul ploii si miile de culori aruncate peste copaci. Sint culori care au stat ascunse cateva luni bune ca mai apoi sa iasa toate in splendoarea lor de parca ar arunca de pe ele niste stereotipuri. Am avut ocazia sa vad frumusetea toamnei in timp ce calatoream spre Predeal. Am ramas stupefiata minute intregi, neputind sa gasesc cuvinte si putere ca sa exprim frumusetea care imi aparea in fata ochilor. Aveam impresia ca toamna copacii nu-si scutura frunzele, dar le dau o noua viata, o noua culoare care nu dureaza mult, dar care exprima adevarata realitate. Imi place sa simt mirosul frunzelor care sint arse de taranii de prin sate. Imi aduce aminte de copilarie. Imi place sa string frunze ca sa le pun intr-o carte sa se usuce, ceea ce nu am mai facut de mult timp, imi place sa ma plimb prin parc si sa caut cu privirea care e cea mai "aurie" frunza deja cazuta...etc. Anul acesta o sa-i arat pentru prima data scumpei mele fetite acest anotimp tainic si superb. Sint sigura ca diversitatea culorile si frumusetea frunzelor ii va atrage atentia pentru mult timp de acum incolo. O sa incerc sa-i creez muuuulte amintiri cu acest anotimp ca sa-si aminteasca cu drag de aceste vremuri cand va creste mai mare.
De ce imi place iarna? E frig, umezeala, urat? Imi place iarna pentru ca si acum ma bucur de primii fulgi ca atunci cand eram un copil, imi place sa cred ca acei fulgi ma privesc, imi zambesc si sint bucurosi sa ma vada, imi place sa cred ca ei danseaza atunci cand cad lin pe pamant si eu incerc sa le prind ritmul, imi place sa ma dau cu sania si sa rad ca un copil in hohote cand cad jos dupa ce am alunecat, imi place sa intru uda toata in casa ca sa ma bag mai apoi sub plapuma calda cu o cana de ceai si o ciocolata alba cu alune in mana ca sa privesc o poveste de Craciun pe care le urmaresc cu mare drag in fiecare an, imi place sa simt cum gerul imi pisca fata atunci cand ies afara pentru ca atunci am impresia ca aerul e mai curat ca niciodata, imi place sa cred ca Mos Craciun imi mai pune cadouri sub brad si ma urmareste tot anul daca am fost cuminte, imi place sa-mi amintesc cat de fericita eram sa impodobesc bradul, cantand "O, brad frumos" si sa arunc ploite pe tavan, imi place sa pun pe brad cea mai veche jucarie care are aproape 50 de ani si sa ma gandesc ca a mai imbatrinit cu un an, dar eu inca o pastrez, pling in seara de Craciun pentru ca stiu ca este unicul moment din an cand toti sint cu sufletul curat si inceara sa faca lucruri bune si ca ingerii canta asupra pamantului...etc.
As putea sa enumer la nesfirsit pentru ca am o multime de amintiri frumoase si o sa vorbesc de ele in fiecare an ca sa nu le uit niciodata. Vreau sa transmit aceste amintiri si fetitei mele nepretuite cu chip angelic, care imi da putere si ambitie sa-i ofer totul.
Deja sint cu jumatate de picior in aceste anotimpuri, pentru ca am racit si nu ma simt deloc bine.:) (una dintre dezavantaje, dar asta este).
V-am pupat.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu