vineri, 25 februarie 2011

Compiuteromania!!!!!

Adevarata boala a secolului 21 - COMPIUTEROMANIA!!!!!! In fiecare zi incerc sa ma organizez sa nu petrec in fata calculatorului decat o ora maxim. Prea frumos ca sa fie adevarat. Sufar de o adevarata manie a compiuterului. Fiecare zi mi-o inchei spunand ca de maine nu mai stau atat in fata lui, dar....degeaba. Ma si vad dis-de-dimineata, cu cafeaua linga mine, deschizind toate site-urile sa vad ultimele noutati, cum va fi timpul afara, imi sun sotul sa-i amintesc cat de mult il iubesc, raspund cu un "neatsa" la toti cei care deja m-au remarcat online si....parca am terminat. OK!!!! Ma mai joc cu fetita mea, o hranesc, iar ma joc, dar, intre timp, mai trag cu ochiul sa vad daca mi-a mai scris cineva, fetita a adormit si imi apare sentimentul ca nu am stat la calculator de un car de ani si o iau de la capat sa vad iar noutatile, cine si ce a mai scris, mai rasfoiesc niste poze.....etc. "STOP!!!!", imi zic, inchid tot si ma apuc de curatenie, dar cu o strangere de inima ca pe undeva mi-a scapat un comentariu sau nu am reusit sa transmit printr-o propozitie excat ce am simtit sau ce am vrut sa spun. Bine, am facut curat, verific ce face Eva (scumpa mea fata), lupt cu mine sa iau cartea in mana si sa las calculatorul, incep sa citesc, dar la un moment dat realizez ca demult nu sint concentrata la carte. Atunci imi gasesc un moment de insipiratie si, n-o sa ma credeti...iar am pornit calculatorul.
Problema cu care ma lupt eu zi de zi e una grava si trist e ca sint milioane de oameni zombiti de aceasta tehica. Recent, am vazut la televizor (mi se intampla sa mai privesc si tv) despre o programa numita "Second life" (sau ceva de genul acesta) si m-am speriat. Ce facem, oameni buni? In ce moment ne-am rupt de la realitate ca sa dedicam toata frumusetea timpului liber unei cutii complet neisemnte in fata careia ne irosim momente pretioase din viata. In ce moment au ales unii sa se plimbe intr-un parc computerizat cand avem atatea locuri frumoase. Probabil ma repet in multe cuvinte, dar indignarea imi creeaza un lapsus si ma blocheaza in gandire, ceea ce este o consecinta iarasi a calculatorului. Nu, eu refuz sa ma transform intr-o persoana virtuala. Ma ingrozeste un asemenea adevar si chiar un asemenea viitor.  Nu stiu ce alegeti voi, dar eu de maine nu voi mai sta decat o ora:))!!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu